Fascinanta istorie a cornului de băut, vas simbolic al legendelor despre vikingii războinici

Deși este cel mai adesea asociat cu vikingii, cornul de băut are o istorie lungă care a început de fapt cu mai bine de 1.000 de ani înainte ca acești războinici fioroși să părăsească Scandinavia.

Atunci când au în minte un corn de băut, majoritatea oamenilor își imaginează vikingi îmbrăcați în haine de blană și coifuri de luptă, care consumă mied după o zi de prăduire a satelor. În timp ce nordicii foloseau cornul de băut, istoria vasului este mult mai variată și începe cu peste 1.000 de ani înainte de epoca vikingilor.

• Primul român care a ajuns în Antarctica
• Atahualpa, ultimul împărat incaș

Cunoscut sub numele de „keras” sau „rhyton” în Grecia antică, cornul de băut a fost folosit în multe regiuni de-a lungul anilor și este încă o parte importantă a unor culturi chiar și în prezent. De la sciți la georgienii din zilele noastre, oamenii care au folosit vasul au fost la fel de diversificați ca și zonele în care au fost găsite aceste exemple, indică All That Is Interesting.

Cu toate că cele mai vechi exemplare au fost într-adevăr realizate din coarne reale de tauri sau berbeci, materialele folosite pentru a le face au variat și ele foarte mult. Chiar și tipul de container a variat, de la cele concepute pentru uz zilnic, până la vase decorative sau ceremoniale.

Istoria cornului de băut, de la sciți la greci

Unele dintre primele culturi cunoscute care au folosit cornul de băut au fost tracii și sciții. În timp ce sciții trăiau în ceea ce este acum Kazahstan și sudul Siberiei, tracii locuiau în Balcanii moderni. Ambele culturi au început să folosească coarne scobite de la capre, berbeci și tauri pentru a consuma băuturile reprezentative.

O relatare antică a istoricului grec Xenofon despre liderul trac Seuthes în jurul secolului al IV-lea î.e.n. sugerează că acest corn era parte integrantă a modului de viață trac. Cuvintele pe care Xenofon le-a folosit pentru a descrie utilizarea sa au fost „kata ton Thrakion nomon” sau „după moda tracilor”. Între timp, în mormintele sciților au fost găsite coarne de băut care datează încă din secolul al VII-lea î.e.n., multe dintre ele lucrate din coarnele unor animale acum dispărute.

Romanii au început să folosească propria versiune a cornului de băut cam în același timp. Mai degrabă decât coarnele de animale mai primitive sau vasele de metal împodobite cu capete sculptate de animale pe care le-au preferat grecii, romanii și-au făcut versiunea din sticlă decorativă.

Apogeul cornului de băut viking

Deși vikingii nu au fost singurii oameni care au folosit cornul de băut, versiunea lor este cea mai cunoscută. A fost chiar consacrată în mitologia lor. Potrivit manuscriselor Edda, un manual de mitologie nordică veche din secolul al XIII-lea, Thor a băut fără să știe dintr-un corn care era plin de toate mările Pământului, după ce un gigant pe nume Útgarða-Loki l-a provocat. Aceasta este pe scurt legenda vikingilor care spune despre cum Thor și cornul său au reprezentat motivul pentru apariția mareelor oceanice.

Nu era ceva neobișnuit ca vikingii să bea mied și bere din astfel de vase. În plus, aceste coarne au fost adesea sculptate cu diferite decorațiuni și rune și transmise de-a lungul generațiilor.

Legenda nordică spune chiar că atunci când războinicii vikingi căzuți au intrat în Valhalla, o valchirie i-a întâmpinat cu un corn de băut pe care să-l ia cu ei în sala lui Odin, unde au băut, s-au ospătat și au luptat până la moarte, doar pentru a fi înviați și a face asta din nou în noaptea următoare.

Moștenirea prezentă a acestui vas de băut

Deși își are originea în Antichitate, cornul de băut nu a rămas o relicvă a trecutului. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, vasele generoase din fildeș, aur și porțelan au apărut ca obiecte de lux decorative în Austria și Germania. Și în timpul Renașterii vikingilor din secolul al XIX-lea, studenții germani au început să folosească coarne ceremoniale pentru diferite ritualuri de băut.

Chiar și astăzi, oamenii din Georgia folosesc vase numite „khantsi” pentru toastul ritualic. Potrivit Atlas Obscura, un corn de capră sau de berbec extrem de lustruit, decorat cu cătușe de argint și un lanț este folosit în timpul sărbătorii oficiale numite „supra”.

Cine performează un toast cu cornul trebuie să bea întregul conținut și nu îl poate pune jos până când vasul nu este gol. Cu o istorie atât de diversă este clar că cornul de băut viking este mult mai mult decât atât.

Vă mai recomandăm și:

Mormântul unei bărci din vremea vikingilor, descoperit într-unul dintre cele mai mari cimitire din Norvegia

Coifurile cu coarne pe care le atribuim vikingilor provin, de fapt, de la o altă civilizație

Istoria ar putea fi rescrisă. De ce au părăsit vikingii Groenlanda?

Harta Vinland, un celebru document al vikingilor, s-a dovedit a fi un fals. „Nu există nicio îndoială”